Micul Paris

Fie ca esti nascut in capitala sau nu, cu siguranta ai auzit macar o data in viata faptul ca Bucurestiul purta candva denumirea de Micul Paris. Insa te-ai intrebat vreodata de ce? Sa fie oare de vina Arcul de Triumf, arhitectura, ori familiile de arisocrati care isi construiau case impunatoare in acest oras?

Numele de Micul Paris a circulat pentru putin timp in perioada sevolului al XIX-lea, dar a ramas si in prezent pe buzele noastre. Comparatia cu capitala Frantei ne face cinste, dar ne si face sa ne intrebam care sunt acele asemanari care i-au facut pe oameni sa considere Bucurestiul asemanator cu Parisul?

Bucurestiul era numit Micul Paris datorita arhitecturii

Bucuresitul are cateva constructii impresionante, dar sunt anumite cladiri si monumente care respecta arhitectura frantuzeasca, iar printre acestea se numara Palatul Kretzulescu, Casa Vernescu, Palatul CEC, Palatul Cotroceni si nu in ultimul rand, Arcul de Triumf.

Palatul Kretzulescu a fost consturit in stil renascentist la inceputul secolului XX si de-a lungul existentei a adapostit muzee si expozitii impresionante. Exteriorul si interiorul au fost proiectate cu o puternica influenta franceza, motiv pentru care se aseamana cu cladirile construite in aceeasi perioada in Franta.

Palatul CEC poate fi admirat de pe Calea Victoriei si este cu siguranta, una dintre cladirile emblematice ale capitalei. Structura a fost ridicata in secolul XIX, iar acoperisul si detaliile minutioase exprima perfect arhitectura acelor vremuri.

Arcul nostru de Triumf nu este la fel de mare si de impunator precum cel al parizienilor. Cu toate acestea, este un simbol important, care semnifica finalul razboiului. Arcul de Trium este un punct turistic important, un loc din care se poata admira panorama orasului si un subiect foarte bun pentru fotografii.

Un alt motiv important pentru care Bucurestiul purta acest nume se datoreaza stilului de viata. Cetatenii erau atenti la vestimentatie, la ce accesorii purtau, dar si la gesturi. In familiile instarite se studia franceza, in timp ce limba romana era considerate drept o limba vorbita exclusiv de oamenii simpli.

Secolul XIX a fost in mare parte predominat de cultura franceza, fapt care s-a reflectat in arhitectura, dar si in viata cotidiana a bucurestenilor. Limba franceza rasuna in cafenele, restuarante si in majoritatea locurilor publice. Acest lucru, arata ca cetatenii aspirau la un anume statut social si cel mai probabil, bucurestenii se credeau deja intr-un Paris al lor. In comparatie cu vecinii bulgari sau sarbi, imaginea de ansamblu asupra Bucuresitului era unica in Balcani. In timp ce majoritatea teritoriilor erau sub influente orientale, Bucurestiul, purta cu mandrie denumirea de Micul Paris.